Gândul împrăștie secunde-n iubire
Din ceasul speranței ce-a stat într-o seară,
Când visu-nghetat într-o cald-amintire
Se topește ușor și-ncepe să doară.
Picăturile lui ating infinitul
Frumuseții florii sufletului tău
Și aștept cu ardoare s-ating răsăritul
Pierdut în uitare în al nopților hău.
Revăd pentr-o clipă privirea ce taina
Iubirii-a ascuns-o prin gânduri trecute
Și simt azi cum timpul își scutură haina
De ore lăsate la porți neștiute.
Mă-ntorc către tine și-ți simt nemurirea,
Ți-aștern la picioare un veac de iubire,
Când stelele-n cer își vor pierde sclipirea
Vom găsi-o mereu 'n-a noastră privire
Căprar Florin
vezi mai multe poezii de: caprarflorin