Toamna pe creste - dorurot
Poezie adăugată de: dorurot

    duminică, 15 noiembrie 2020

Toamna pe creste.
Ruginii sau roșii,frunzele în toamnă,
Ne măsoară vremea pe tăcute,
Vise spulberate, speriate ciute,
Ne coboară-n suflet bătrâneți și teamă..
Albastrul din ceruri coboară tot mai rar,
Greoaie ca norii secundele par,
Aștept resemnat secunda -nghețată,
Esența sublimă ,din viața mea toată.
Plutesc înghețat mai sus decât norii,
Aici ,eu lacom respir nemurirea,
Nu cad frunze cerșindu-și pieirea
Nu-și plâng bătrânețea stupid muritorii.
Aicea albastrul e veșnic și-arată
Arhanghel de aur vestind izbăvirea,
În munții străbuni orice suflet ,azi află
Primăvara cu muguri,vestind înfrunzirea.



vezi mai multe poezii de: dorurot




Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.