Pe strada cu plopi
doar vântul colindă,
frunze foşnesc
şi-n aer se plimbă.
Jos un covor
din frunze uscate,
în galben-ruginiu
şi maro pictate.
E toamnă deplină,
şi-i soare-n amiezi,
rămas-au, din toate,
trei frunze mai verzi.
Spre seară, pe ramui,
păsari s-adună,
acolo-noptează,
sub clarul de lună.
În zori, cade bruma
şi ceaţa se lasă,
din horn iese fumul,
ce bine e-n casă!
Stau vitele-n grajduri,
oile-n saivane,
de pază sunt câinii
hrăniţi cu ciolane.
Acum,
recolta-i strânsă-n hambare,
și-n beci totu-i pus
la păstrare.
Bem mustul
ce fierbe-n butoaie,
și frigem pe jar,
pastramă de oaie.
E toamna bogată,
bucate alese,
Fructe-aromate,
noi punem pe mese.
Miroase-a plăcinte
şi-a pâine-n cămin,
pe faţa de masă
- carafa cu vin…
Copiii-s la şcoală
şi carte învaţă,
tinerii se-nsoară
şi-şi fac rost în viaţă.
Părinţii la muncă,
bunicii-n ogradă
dau foc la frunze
şi mătură-n stradă.
Tufănele, crizanteme,
armonie de culoare,
răspândesc parfumul toamnei,
până hăt, departe-n zare ...
Oriunde te-ai duce,
te-ntorci iar acasă,
că viaţa la ţară-i
nespus de frumoasă!
vezi mai multe poezii de: miana
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
Atat de frumos curg aceste versuri...
darius
luni, 14 septembrie 2015
Ai mare dreptate . Noi am uitat prea usor cat de minunata este viata la tara. Multumesc pentru poezia daruita astazi.
stomff
luni, 14 septembrie 2015