Îmi port văpăi de pași înflăcărați spre tine
Toamnă scăldată-n urzeală arămie
Cu amintiri amare prinse-n vis de frunze
Pictate de-un penel pe siderale pânze.
Privindu-le tresar sub bolțile albastre
Emoții schimbate la răsărit de astre
Arsele-mi patimi în dans tulburător de foc
Spre nori străbat văzduhul, în iz de busuioc.
Răsărit-a un tablou mirific tot mai viu
Culori blânde metamorfozate-n auriu
Mă îmbracă-n noapte, în salbe de mărgele
Înșirate în fir strălucitor de stele.
Anotimp de primenire, în tăceri sfințit
Cu iubiri de inimi stacojii, ce-au profețit,
Înflorirea înțelepciunii din adâncuri
Ce-aduce-n zboruri line, izbăviri și leacuri.
(din Antologia Ecourile toamnei, editura Orhideea)
vezi mai multe poezii de: Nori Jeler
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.