TOAMNĂ TÂRZIE
Toamnă târzie,
toamnă arămie,
ai sosit iară pe glie,
fără nimeni să te știe.
Vii cu ploaie,
chiar și vijelie,
și culoarea arămie
o aduci în frunzărie.
Toate sunt în armonie,
toate sunt în agonie,
ca apoi să reînvie,
dup-o iarnă alburie.
E a naturii formaţie,
dată la creație,
anual cu măiestrie,
să renască-n feerie.
Nostalgie, fumurie !
Alexandrina Spânu - SPERANȚE
vezi mai multe poezii de: spanualexandrina