Toporul român
...
Eu nu vreau să compar poporul meu,
Cu alte neamuri, din lumea asta mare.
Dar pot să spun, că bunul Dumnezeu,
I-a dat neamului meu talentul în topoare!
În România noastră, orice conducător
Este pus de-afară, cu finanțări străine
Și în întreaga țară se știe foarte bine,
Că alesul țării, e-o coadă de topor!
Un alt exemplu simplu: exportăm păduri,
Către terțe țări, pe bani foarte puțini,
Și-acele țări deștepte, că noi suntem cretini,
Ne zâmbesc și noi, le cumpărăm securi!
...
Iar securiștii noștri, puși la supraveghere,
Ca nu cumva aleșii, să ia de la popor,
Dacă sunt slugile celor de la putere,
Nu cumva sunt cozi, plătite de topor?
...
Vreau să cred în România noastră viitoare,
Că țara-și va reveni din acest coșmar
Dacă-n fiece casă există un fierar,
Care să producă la rândul său, topoare!
...
Atunci aleșii noștri nu vor mai fi zevzeci,
Oricât ar fi de hoți, vor ține cu poporul,
Nu vom mai vinde lemnul la austrieci
Și-ntreaga noastră țară va vota toporul!
...
Cum spuneam mai sus, iubesc acest popor,
Că oricum ar fi el, este poporul meu,
Dar întreb și eu, pentru Dumnezeu,
Drapelul țării noastre, de ce nu-i un topor?
...
Deși mi-a tare teamă, că preoții la slujbă,
Ce se roagă-ntr-una pentru poporul meu,
Să fie înțeleși pe-ascuns, cu Dumnezeu
Și-n loc de-un biet topor, să primim o drujbă!
vezi mai multe poezii de: nicu hăloiu