Tranziție
Vântul cerne peste sate
Cristalele norilor,
Fumul frigului domnește
Peste întinsul văilor.
Început de primăvară,
Noapte fără stele,
Frigul persistă prin țară,
Peste munți și prin vâlcele.
Iarna până ieri stăpână,
Cu greu suportă amarul,
Trimite un ger să spună,
Tot cu mine sfârșiți anul.
Negrul nopții se destramă
În griul de dimineață,
Iarna specialistă-n dramă,
Plânge peste văi cu ceață.
Soarele la culminație
Zilnic se duce mai sus,
Frigul de la expirație,
Mai are ceva de spus.
vezi mai multe poezii de: Puiu Stnescu