O locomotivă-n față
Trage șapte-opt vagoane,
Înșirate ca pe ață
Și unite prin tampoane.
Oameni mulți și cu bagaje
Se înghesuie în ele,
Parcă-s niște personaje
De romane și nuvele.
Trenul iute-accelerează
Și alunecă pe șine
Kilometri devorează
Și e foarte plin de sine.
Nici nu este de mirare
Că se crede important,
Fiindcă pe la mijloc are
Un vagon restaurant.
vezi mai multe poezii de: Octavian