Trista doamnă
...
Toamna bate-ncet la ușă,
I-am făcut loc într-o firidă,
Cu respirați-ai aridă,
Frunze prinde să ucidă
Prefăcându-le-n cenușă!
...
Vântul vine să doboare
Frunze ce se țin de ram,
Stropi de ploaie bat în geam
Și nu știu unde să reclam
Lipsa razelor de soare!
...
Toamna-i aici, văd prin fereastră
Ceața ei mocnește-afară
Și se lasă grea povară,
Abur rece ce coboară
Și pătrunde-n viața noastră!
...
Toamnă ca o tristă doamnă
Eliberată din bordel
Ce-și dă cu prea mult rimel
Și se fardează doar pastel
Ascunzându-se de toamnă!
vezi mai multe poezii de: nicu hăloiu