Triumful luminii
...
Cum îl văd eu pe Dumnezeu?
Ciudat, mi-l închipui doar
ca un nor care gândește
și expiră și inspiră foarte lung și rar.
Îl mai gândesc ca pe o floare
minunat mirositoare,
fără culoare, fără petale,
doar un parfum plutitor
precum un nor
care gândește
și mă privește.
...
Pentru că Dumnezeu
este acea parte din eu
care așteaptă
să i se dea drumul
să-mi arate calea dreaptă
simțindu-i parfumul.
...
Dumnezeu mai e acea parte din tine,
Care stă lângă mine
și cu care-mi clădesc
altare de vis și de dor
precum un nor
pe care-l iubesc!
vezi mai multe poezii de: nicu hăloiu
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.