Conectat la două fire,
Consumând curent constant,
Circuli zilnic în neștire
Și-ai motor nepoluant.
Când te văd mă trec fiorii,
Ești semeț precum un leu,
De aceea călătorii
Cu respect îți spun "troleu".
Te asemeni cu tramvaiul
Fiindcă chiar și cu temei
N-o poți lua, și ăsta-i baiul,
Peste tot pe unde vrei.
Totuși, bag acum de seamă
Că te şi deosebeşti,
Căci poţi liber, fără teamă,
Uneori, să depăşeşti.
Dar când ești în deplasare
Pe traseul stabilit
Tremuri de îngrijorare
Să nu faci scurtcircuit.
vezi mai multe poezii de: Octavian
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.