UMBRE
La Palma de Majorca se aud parcă paşi,
Chemaţi din depărtare de pe Mediterană;
Valurile înspumate, respiraţie calmă,
Ling faleza cea lungă de copaci uriaşi.
În umbra înserării, pereche diafană
Trec doi îndrăgostiţi, unu-într-altul atraşi;
Ea poartă pălărie cu boruri şi panaş,
El e înalt şi slab, la frunte cu o rană.
În decorul morbid de arbori şi de flori,
Nu sunt oare cei doi, plimbându-se pe ştrand
Eternii visători, Chopin, poate George Sand ?
Auzii atunci vag Concertu-n Mi Minor,
Sunând la fel ca ieri, aceleaşi note duse -
Şi brusc am înţeles: totul mi se păruse.
vezi mai multe poezii de: Vasile Cornel