Sub cerul greu, în nopțile de război
Destinul nostru scris, sub steagul de noroi
Scriu aceste rânduri cu mâna tremurând
Pe câmpul de luptă, sângele curgând
Am plecat cu speranță, inima aprinsă
Dar acum sunt o umbră, o amintire stinsă
În mijlocul focului, în fum și disperare
Ne-am pierdut sufletul, în lupte amare
Camarazi căzuți, morminte nemărginite
Sub ploaia de foc, doar umbre rătăcite
Pe câmpuri bătute de vânt și dor
Vedeam cum se prăbușeau visuri de zor
Am tras primul foc, cu ochii închiși și suspin
Îi auzeam cum cad, șterși din al vieții destin
Nu-i un cântec de glorie, nici un vis senin
Războiul a schimbat tot, acum sunt ca un străin
Visez la casă, la soarele-n apus
Dar aici pe front, văd doar destine ce s-au dus
În mijlocul focului, în fum și disperare
Ne-am pierdut sufletul, în luptele amare
Camarazi căzuți, morminte nemărginite
Sub ploaia de foc, doar umbre rătăcite
Nu m-am născut soldat, dar soarta m-a adus aici
Sunt doar o umbră, cu o inimă țepoasă ca de arici
Mă întreb de ce, și pentru cine luptăm
Și oare cât vom mai putea să răbdăm?
Dar voi, cei ce trăiți în pace cu iubire
Nu uitați cât de scumpă este și o clipă de fericire
Voi, cei ce trăiți în pace cu iubire
Nu uitați cât de scumpă este și o clipă de fericire
O clipă de fericire
De fericire
Fericire
vezi mai multe poezii de: Velaurius
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.