Unde ești?
de Gabriela Mimi Boroianu
15.05.2018
Pe ce coadă de cometă
ai încalecat sprințară
Și fără nici un regret
ai plecat să văduvești
Alte plaiuri neumblate,
de frumoasa primăvară,
Să le lași înlăcrimate
că nu le mai locuiești?
Că nu le mai bați cu pasul
după ce în iarba moale
Așternut ca de mătase
Trupul alb ți-ai odihnit
Și-ntinzându-te lascivă
În cristalul apei sale
De sărutul stelelor
negrul păr ți l-ai clătit.
Unde ești? Pe ce meleaguri
umbra dulce ți-ai ascuns
Și-ai lăsat pustiu-n urmă
Bucuria s-o alunge,
Soarele te-atunci te cheamă
Înroșind ceru-n apus
Flăcari aruncând pe cale
Pasul doar ți l-o ajunge...
vezi mai multe poezii de: Gabriela Mimi Boroianu