Fost-ai vis și stat-ai in tăcere
Lângă sufletu-mi plângând
Să atingem nemurirea
Conjurat de propria-mi iubire
Fost-ai adevăr și stat-ai în zare
Lângă trupu-mi arzând
Ușor pe piept să mi te pui
Să-ți fiu propria-ți uitare
Fost-ai gând și stat-ai în durere
Lângă ochii-mi lăcrimând
Să mă săruți de foame
Să guști din a mea chemare
vezi mai multe poezii de: denisa_popovici
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.