În fiecare noapte eu vânez câte un înger
când curios la geam îngheață-n frica
de raze ce-l străpung; eu știu că nu-i nimica,
e candela ce mi-o aprinde-n somn bunica;
și rana lui miroase a fructele de sânger.
Iar dimineața calc covorul ca de lapte
din pene înroșite, foșnitoare,
cine-ar putea să jure-acum că îngerul nu moare?
E zarvă-n cer și e rumoare
căci câte-un înger eu vânez în fiecare noapte.
vezi mai multe poezii de: maresalmusca
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.