Cele două spice - Vasile Militaru
Adăugat de: 0741348048

Pe-un răzor de luncă verde, sub căldurile de vară,
Se treziseră vecine două spice de secară:
Unul, cu grăunțe grele, aplecându-și a lui frunte,
Celălalt, cu fruntea-n slavă, neavând niciun grăunte…

- Vai de tine,
Măi vecine,
Zise, mândru, spicul sec,
Eu, pământului, ca tine, nu pot fruntea să mi-o plec,
Când știu bine cine sunt
Între cer și-ntre pământ!…

Spicul plin, la toate-acestea, n-a răspuns nici un cuvânt…
Dar o vrabie bătrână, auzind pe-acel nerod
Îngâmfat peste măsură, deși n-avea pic de rod,
Zise puiului ei mic,
Arătându-i secul spic:

- Puiul mamii, ține minte, să nu zici că nu ți-am spus,
Nici un spic cu rod nu ține îngâmfată fruntea-i sus,
Decât spicul ce pe lume n-a adus cu el nimic.



vezi mai multe poezii de: Vasile Militaru




Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.