eşti o mare de apă, de codru,
de aer, de aştri i-am spus
cu toate mă numeşti sunt
mă întorci oricâte depărtările
nu există porturi sau staţii
doar dimineţile în care mă trezesc devreme
şi te strig – iubire
sunt atâtea milenii între clipe
pentru că iubindu-te veşnicesc
veşnicind trecem din vers în vers
din bătaie a inimii în bătaie a inimii
în cântecul zărilor şi-al mierlelor
în cireşii ce dau în pârg
în pragul tuturor caselor părinteşti
şi în uliţele şi străzile
ce ne duc paşii spre viață
spre poezie şi dor deopotrivă constant
_
Copyright Mariana Fulger
vezi mai multe poezii de: mariana fulger
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.