Vine noaptea încărcată
de după un colț de casă
sub picioarele-i apasă
strada lungă, ordonată.
Fug copiii peste dale
parcă ar fugi de râie
scăpărându-le-n călcâie
gândurile mele pale.
S-a golit întreaga stradă
de potăi și de pisici
numai eu mai stau pe-aici
oferindu-mă drept pradă.
Mi-a suflat noaptea în spate
gâfâind și ea speriată:
n-ai văzut cumva o fată
cu privirile furate?
Am rămas tăcut de-ndată
rezemând un colț de casă
i-am răspuns că nu-mi mai pasă;
pleacă noaptea încărcată.
vezi mai multe poezii de: maresalmusca