ploaia devotată și fanată,
un soldat la datorie,
gata, gata să își piardă
și suflarea, și nesațul
picură cu pași de ceas,
tic, tac, tic, tac, tic,
voie bună, voie lungă,
stropi în nouri se cunună,
zboară visu-n ocolișuri,
ne îmbată-un curcubeu
de o rază îndrăzneață:
- ia, visează, mai visează
frunzulițe din răgaz
se-îndulcesc în vânturi calde,
șoapte dulci în palme moi,
zile mici îngemănate
în nopți lungi din plete dalbe,
ia pretind că nu te văd,
pe când soarele și luna
fără pic de stinghereală
ne-înturlucă goliciunea
în cunună de trifoi,
ca soldatul stau în ploaie,
tot continui să culeg
fluierat pe drum de vise
mă atinge pe obraz
” hai, trezește-te marie”
-da mai lasă-mă să dorm,
dulce-i visu-n carantină.
vezi mai multe poezii de: mmitea
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.