VISUL
Noaptea visul ne-nsoţeşte,
şi deloc nu ne slăbeşte,
uneori ne necăjeşte,
alteori ne fericeşte.
Crâmpei imaginare,
cu personaje care,
doar nouă ni se pare,
ştiute sau aleatoare.
Prefigurare trecătoare,
din care viaţă oare,
ca o nălucă ea apare,
şi tot la fel dispare.
Întâmplări necunoscute,
ce-s toate alambicate,
fragmente ce îs arătate,
care sunt vedenii toate.
Şi visul nopţii,
e-o urnă-n veacuri,
depozitul de gânduri,
şi taine ale vieţii.
Alexandrina Spânu - SPERANȚE
vezi mai multe poezii de: spanualexandrina
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.