Ca un trubadur romantic
tu m-ai cucerit,
cu a profunzimii voce
m-ai sedus smerit.
Am vibrat ca o vioară
sub arcuşul tău
şi ai reaprins vulcanul
sufletului meu.
Am ştiut în acea clipă
că, pentru vecie,
poezia vieţii mele
ţi-o datorez ţie.
Eşti tăcut când ne iubim,
nu scoţi nicio vorbă,
mă săruţi şi inima-ţi
bate ca o tobă.
Clocotesc în mine valuri
de iubire pline,
transformându-se în lavă,
ele vin spre tine.
Un călăreţ fantomatic
pari în acea clipă,
care-mi ţine trupu-n braţe
şi duios m-alintă.
Deşi eşti un trubadur
şi eu o leoaică,
mi-aş dori, ca în savană,
să plecăm în taină.
Să găsim o oază
să ne ocrotească,
Şi a vieţii rouă-n zori
să ne răcorească.
vezi mai multe poezii de: miana
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
Imi place mult asa incat te felicit , cu drag
stomff
vineri, 09 octombrie 2015
încerc să intru în acea profunzime a cuvintelor..o realizare stlistică deosebită..
Alexe Victor
joi, 08 octombrie 2015