Noii papuci roz ai soției mele
Au ciucuri zglobii
Nu există pată ori tină
Pe vârfurile lor sau pe lături.
Toată noaptea stau împreună
La marginea patului.
Tresărând îi văd
și zâmbesc dimineața.
Mai târziu îi privesc
coborând scara,
grăbindu-se printre uși
și în jurul mesei,
mișcându-se țanțoși
și fluturând ciucurii lor zglobii!
Și vorbesc cu ei
În mintea mea pe ascuns
Din încântare pur și simplu.
Traducere de Marin Mihalache
vezi mai multe poezii de: William Carlos Williams