Vast și cenușiu este cerul
un simulacru
pentru toți în afară de cel ale cărui zile
sunt lungi și cenușii, și –
În ierburile înalte și uscate
un țap răscolește
Cu coarnele pământul
- Am capul în nori
dar cine sunt eu ...?
Și uluită inima-mi tresare
la gândul unei iubiri
nemărginite și mohorâte
învăluindu-mă în tăcere.
Traducere de Marin Mihalache
vezi mai multe poezii de: William Carlos Williams
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.