Zbor
...
Nu pot să zbor cu trupul ăsta greu
voi încerca de fi-voi mai ușor,
când voi fi de mine complet gol
și-mi fac aripi dintr-un curcubeu.
...
Aș vrea să zbor prin universul vast,
nu printre stele, ci dincolo de tot,
dar sunt prea greu acuma și nu pot
simt că-n mine am prea mult balast.
...
Dar am început deja să dau afară
din mine, să mai scot ușor, ușor,
chiar dacă va începe să mă doară,
rabd orice, pentru-a putea să zbor.
...
Știu că zburam, îmi amintesc bine
și zburam aievea, nu era doar vis
am amintiri cu zări diamantine
de când zburam cu tine pe Tanis.
vezi mai multe poezii de: nicu hăloiu
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.