Suflete trist si mut
Te-au prins in corpul tău de lut,
Cu mii de lanțuri te-au legat
Cu lacăte te-au ferecat.
Câte poveri ți-au pus pe tine
Şi orice faci nu le convine,
Ți-au pus şi plumbul în picioare
Ca să nu poți să zbori în zare.
Te-au păcălit cu-a lor ştiință
Ce-ai învățat-o în neştiință,
Tot ei ți-au spus cum să gândeşti
Să nu mai ştii nici cine eşti.
Cu aripi mari tu te-ai născut,
Ți le-au tăiat chiar de n-ai vrut
Ți-au pus şi ochelari de cai
Şi-un lacăt mare pe-al tău grai.
De unde vii şi cine eşti
Ce îți spun ei sunt doar poveşti,
Caută tu singur şi învată
Că ei te vor băga în ceață.
Şi de eşti dârz şi nu cedezi
Te-or pune să te controlezi,
Ascultă-mă copile bine
Tu zi ca ei şi fă ca tine!
vezi mai multe poezii de: iorguveronicayahoo.com