Monolog cu otravă - A. E. Baconsky
Adăugat de: Adina Speranta

Nu mai urlați, nu mai cădeți în extaz, nu mai lingeți! destul! cadavrele-au ochii deschiși,
costumația putredă cade odată cu palida carne de pe schelete, și zâmbetul
îngălbenește-n
muzee, temple străine, zeități de-mpumut, lespezi tocite de frunțile închinătorilor fără
credință.

Nori de morminte goale, de false tezaure,
false, înșelătoare, nesigure drumuri pe care-am
umblat.

Toate sunt bune întotdeauna și nimenea n-a murit!
Dinții rânjiți sunt grilajul ce ne împrejmuie,
nu mai vreau să zâmbesc, vreau să fiu!



vezi mai multe poezii de: A. E. Baconsky




Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.