Nostalgie - A. E. Housman (1859 - 1936)
M-ajunge-un aer cunoscut, venind parcă să m-alinte,
Dinspre țara de care puhoaie de ape mă desparte –
Văd sub cerul senin dealuri verzi sau doar mi-aduc aminte?
Ce-i cu acele ferme, cu acele hornuri de departe?
Mi-au ieșit caii la arat de-a lungul văii
Și-i plugul meu în brazdă de cu zori?
Răsună iar în aer proaspăt zurgălăii
Pe care, viu, i-am auzit de atâtea ori?
Îmi crește în suflet lemn câinesc când spuze
De trecut ajung la mine sub pământ, prin calde ploi;
Revăd fetele din satul meu cu roșii buze
Și gașca mea desculță prin câmpul de trifoi.
Trad. Petru Dimofte
vezi mai multe poezii de: A.E.Housman