NOSTALGIE
M-ajunge-un aer cunoscut, îl simt până în vintre,
Dinspre ţara de care puhoi de ape mă desparte –
Văd dealuri verzi sub cer senin sau doar mi-aduc aminte?
Ce-i cu-acele ferme, cu acele hornuri de departe?
Mi-au ieşit caii la arat în lungul văii
Și-i plugul meu în brazdă de cu zori?
Răsună iar în aer proaspăt zurgălăii
Pe care, viu, i-am auzit de atâtea ori?
Îmi creşte în suflet lemn câinesc când spuze
De trecut ajung la mine jos, prin calde ploi;
Revăd fetele din sat cu roşii buze
Și gaşca mea desculţă prin câmpul de trifoi.
A. E. Housman (1859 - 1936)
Trad. Petru Dimofte
vezi mai multe poezii de: A.E.Housman
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.