"Mama ta de valah"
(Un prieten de-al meu, nu de mult)
Adineauri am scăpat ca prin urechile acului.
Nu mă refer la mine, fraţilor.
Fraţilor, nu mă gândesc la scăfârlia mea.
Ea-i în siguranţă.
În traista
pe care-o poartă, mîndru,
călăul familiei noastre.
Ci, poetul e neam cu cine?
E-adevărat, eu cresc cu capul în jos.
Dar eu şi dorm între tatăl meu mort
Şi vie mama mea care nu există.
Poetul e neam cu cine?
Dacă inima ţi se zbate în piept şi vrea să iasă,
lasă-l, câinele, lătrând, lasă-l
printre stele.
Şi aşteaptă liniştit
reîntoarcerea Faraonului de prin vecini,
din Osiris.
Căci poetul e neam cu cine?
Poetul e neam cu cine?
Nu ştiu. Şi eu deabia scăpai adineauri.
Din "APĂ DE BĂUT" în româneşte de Nichita Stănescu şi Ioan Flora, Postfaţă de Mircea Tomuş, selecţie şi note de Ioan Flora, Coperta şi ilustraţii de Mircea Dumitrescu
Poemul de faţă a fost tipărit în volumul Prelom (Ruptura), Ed. Prosveta, Beograd, 1979
traducere de: Nichita Stănescu
vezi mai multe poezii de: Adam Puslojić
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.