ALȚII pot lăuda ceea ce le place;
Dar eu, de pe băncile Missouri care rulează, nu laud nimic, în
artă sau altceva,
Până am inhalat bine atmosfera acestui râu - de asemenea
PENSIUNI și falimente,
Cuvintele morții, scriu;
Căci cei vii sunt morții;
(Haply singurul viu, doar real,
DOAR ei înșiși se înțeleg pe ei înșiși și altele asemenea lor,
După cum Sufletele înțeleg doar Sufletele.
Care sunt cele ale celor cunoscuți, doar să urce și să intre în Necunoscut?
Și care sunt acelea ale vieții, doar pentru Moarte?
RÂCĂ de veterani! Cursa învingătorilor!
Rasa solului, gata pentru conflict! cursa marșului cuceritor!
(Nu mai este cursa credulității, cursa respectată;)
Rasa de acum nu deține nicio lege, ci legea în sine;
CUVÂNT peste toate, frumos ca cerul!
Frumos ca războiul, și toate faptele sale de carne, trebuie să fie în timp
pierdut complet;
Ca mâinile surorilor Moartea și Noaptea, neîncetat
Pe această scenă, acest spectacol,
Recuperați zilnic prin modă, învățare, bogăție,
(Nici în capriciu singur - unele boabe cu semnificații profunde,)
Haply, sus, (cine știe?) Din formele amestecate ale cerurilor îndepărtate,
UNUL gonea, un imens tren a participat la goana lui,
Toate emblemele păcii - nu un soldat sau un maniac dintre ei.
Unul gonește, bătrân, cu ochii negri și părul alb profund,
Apar o mie de mii de bărbați și femei perfecte,
În jurul fiecăruia se adună un grup de prieteni, și copii gay și
tineri, cu ofrande.
Văd pruncul adormit, cuibărit la sânul mamei sale;
Mama adormită și bebelușul le-am studiat mult și mai mult