Ca un fluture mă cobor -
Vrăjit drastic de amor.
Oh, ce plăcere pătimașă
Îmi încarcă existența!
Nu mai știu pe unde să o mai apuc...
Că zilele-mi vieții grele
Îmi sunt răsfirate
De încercare și dor -
Un omor de vise scurte,
O înviere de coșmaruri blânde.
Stau și zac!
Privesc, zâmbesc
Și cu speranța mă îndop -
În culori calde mă topesc,
Așteptând ceasul rece să bată -
Să mă cuprindă tristețea toată!
Da, a fost puțin
Ca o adiere de vânt blajin,
Uitată de mult...
Totuși, ce am privit azi
M-a făcut să nu regret,
Ci să aștept,
Alături de ceilalți proscriși:
Un dulce Imago!
Ce nu aș da
Să mă las purtat de necunoscut
Și să mă scurg ușor.
Să mor cu zile,
Aici pașnic, alături de tine -
Ca o lumină înghițită de întuneric.
vezi mai multe poezii de: raghinaraluca
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
Fiorul dragostei străbate
Prin moartea viselor prea scurte
Și un coșmar apasă blând
Inima ta din când în când.
Ina M.
sâmbătă, 02 mai 2026