pupilele dilatate se odihnesc la umbra
unor gene înmuiate-n cerneală
percep realitatea de astăzi prin oglinda interioară
a minții
îmi este sufletul un habitat potrivit pentru vise născute
din stele
pe-o palmă de cer
existența mea primește o valoare cosmică
călătoresc prin lanțul organic
(adenină) (citozină) (guanină) (timină)
ca-ntr-un final să dobândesc victorios
identitatea mea personală
certificatul de naștere-i aprobat
sunt fericit
moare de ciudă fantoma supremă
toată informația se găsește în persoana lui
adrian din negresti
M Horlaci
vezi mai multe poezii de: M Horlaci