A iubi toamna - Adrian Păunescu
Adăugat de: ALapis

A iubi, toamna, e-un biet pleonasm,
O poarta in cer se-nvirteste, neunsa,
Cad, iata, imperii de tulbure frunza
Si totusi se aude si ultimul basm.

A iubi, toamna, e oglinda-n oglinzi,
Halouri ciudate pe lucruri danseaza,
Insecte damnate fac cuiburi in raza,
Speranta renaste in cei suferinzi.

A iubi, toamna, neant si refren,
Vin pluguri pamantul spre cer sa-l rastoarne
Si ultimul fulger, semnat ambigen,
E parc` - un altoi pentru sange si carne.

Si tipa a pierdere tren dupa tren
Si mieii duc iarba uscata pe coarne.



vezi mai multe poezii de: Adrian Păunescu


Ascultă poezia - voce Adina V.:





Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.



Comentarii:

minunata poezie..multumesc Aurel...
danab
marţi, 21 iulie 2015


Si mie imi place.
ALapis
marţi, 09 iunie 2015


Incantatoare poezie!!!
Nicholas
marţi, 09 iunie 2015


Poetul Adrian Paunescu a definit o generatie, cu cenaclul Flacara si cu versurile sale. Ma bucura sa vad ca pe acest site se urca poezii foarte bune.
iuli.a
marţi, 09 iunie 2015