Am auzit infernul
Ca o rupere a unui stejar,
Probabil că mergea undeva, la o nuntă,
Și a trecut pe lângă noi,
Am auzit infernul.
Nu semăna cu un tropăit de herghelie,
Că v-aș spune,
Nu era zgomotos,
Nu era maiestuos,
Parcă se rupea un stejar
Și-n ruptură urmau sa se ducă
Toate.
Nu era urât, că v-aș spune,
Avea treabă, a trecut, nu mai e.
Am auzit infernul, fiți pregătiți,
La întoarcere
Se va mai auzi o dată
Ca o redeșteptare a unui stejar
Ce a căzut odată
Și acum se adună de peste tot,
Din toate obiectele în care a fost transformat.
vezi mai multe poezii de: Adrian Păunescu
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.