Maica bătrână - Adrian Păunescu
Adăugat de: viorel tgv.

Ca-ntr-un ecou ce veșnic mă îngână,
Așa mi-apare, uneori, în vis,
Într-un chenar de cenușiu-închis,
Bunica mea venind de la fântână.

E-același sentiment de altădată
Că apa din găleata dumneaei
Îmi dă puteri să trec prin anii grei
Ce dincolo de ceas mi se arată.

E apă pentru om și pentru câine,
Și pentru păsările din obor,
O garniță, cu viața tuturor,
În guși de porumbei și-n miez de pâine.

De drag de maica mea, pân-o să mor,
Alaltăieri e azi și ieri e mâine.

11 februarie 2004

(Ninsoarea de adio, 2005)



vezi mai multe poezii de: Adrian Păunescu




Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.



Comentarii:

Ce frumoasă aducere aminte, a poetului și a noastră deopotrivă! Mulțumesc!
Lucia Eniu
vineri, 12 martie 2021