Ploua divers, triunghiular și sferic
Și-ntreg acel oraș provincial
Venise împrejuru-mi, ca la bal,
Cînd te-am văzut, prea dulce întuneric.
Ți-am spus atunci că ești așa frumoasă,
Că ești așa bolnavă mi-ai răspuns,
Cu gîtul ars, ca de-un vîrtej de plîns,
Te-am smuls din loc și te-am răpit de-acasă.
Și dacă morții îi erai ursită,
Acum eu știu că ai ajuns mai rău,
Să fii de un nebun prea mult iubită,
Eu nici n-aș rezista în locul tău.
Ce ploaie-a fost, ploua către ursită,
Din ochii toxici ai lui Dumnezeu.
(Rezervația de zimbri, 1982)
vezi mai multe poezii de: Adrian Păunescu
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.