Scrisoare către Eugen Barbu - Adrian Păunescu
Adăugat de: Adina Speranta

Așa te-am văzut și te văd, orice-ar fi,
Bătrâne Bozoncea al tribului tău
Și geniu de bine și geniu de rău,
Purtând handicapul că nu ai copii.

La șaizeci de ani te salut cu iubire,
Chiar dacă tu știi cel mai mult să urăști,
Eu mângâi duios poate una din măști,
Ești Munte pe GROAPA din propria fire.

Și, uite, puteai cu-o-mpăcare normală
Să fii patriarhul întregului scris,
Dar zilnic te roade un fel de abis
Și nu știu ce fel de lingăi te înșală.

O, PRINCIPE drag, orice-ai zice și-ai face,
Al nostru rămâi și-al acestui popor
Și verbelor limbii române li-i dor
Să stea pe Zamora în vara de pace.

Și poate n-aș scrie aceste cuvinte
De nu mi-ar fi teamă că brusc, într-o zi,
ORI UNUL ORI ALTUL DIN NOI VA MURI
ȘI NE VOM RĂMÂNE ADUCERI AMINTE.

Erai năzdrăvan și sălbatec și teafăr,
Din tulburea apă a vremii ne-ai scos
Promoția noastră lansată frumos
În cel mai duios și mai aspru LUCEAFĂR.

Creșteau ALEXANDRU, SORESCU, EU ÎNSUMI,
ION GHEORGHE plecase nebun pe ocean,
NICHITA venea câte o dată pe an
Și, iată, mă-nec de cuvinte și plânsu-mi.

A fost o poveste, a fost o poveste,
Mă-nclin, mulțumindu-ți de tot ce a fost,
Trăim fiecare în alt adăpost,
Dar recunoștința întreagă îmi este.

Chiar dacă în luptele zilei se-ntâmplă
De tine să mor sau de mine să mori,
Aș spune aceasta de-o mie de ori,
Îți mângâi trudita, fierbintea ta tâmplă.

(Și cerului mare, cu mâzgă și astre,
Mă rog cu durere, mă rog amărui,
Să ierte cu milă greșalele lui
Așa precum iartă greșalele noastre.)

Încolo ce pot să-ți mai spun, ADVERSARE,
Dușman între mulții și marii dușmani,
Decât ,,La mulți ani,la mulți ani, la mulți ani!"
Să fii totdeauna puternic și mare.

ADRIAN PĂUNESCU ....1984...



vezi mai multe poezii de: Adrian Păunescu




Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.



Comentarii:

Multumesc frumos pentru detalii..parte din ele le-am inteles citind poezia,dar ma bucur pentru tot ce ai scris. Esti o enciclopedie intreaga :)

Cu drag,
danab
joi, 30 ianuarie 2020


Mă bucur mult că ți-a plăcut poezia, Dănuța! :)
În partea de la început, Păunescu amintește câteva din romanele scrise de Eugen Barbu (Groapa, Principele etc) evident, cu aluzii ușor răutăcioase :) ”Ești Munte pe GROAPA din propria fire.” (romanul Groapa descrie groapa de gunoi a lui Ouatu, unde s-a dezvoltat mahalaua și apoi evoluția breslelor aciuiate acolo.)

”Erai năzdrăvan și sălbatec și teafăr,
Din tulburea apă a vremii ne-ai scos
Promoția noastră lansată frumos
În cel mai duios și mai aspru LUCEAFĂR.”

Aici se referă la revista Luceafărul, de la a cărei conducere Eugen Barbu a fost demis în 1968.

”Trăim fiecare în alt adăpost” ... aici e clar ce a vrut să spună... :)

Zamora = vila lui Eugen Barbu din zona numită astfel, din Bușteni

”Adversare” de la final, are două sensuri, certifică încă o dată poziția diferită a lui Păunescu față de Eugen Barbu, dar îi și recunoaște meritul scriitoricesc, considerându-l demn de a-i fi adversar. (să nu uităm că romanul Groapa este o capodoperă a literaturii române, nu se poate nega asta).


Cu mult drag, Dănuța! :)
Mulțumesc pentru popas :)
Adina Speranta
joi, 30 ianuarie 2020


Din câte înțeleg,fara sa stiu prea multe despre Eugen Barbu,el a atacat mult scriitorii buni din vremea lui..
Dar marele Paunescu in aceasta poezie isi exprima sentimentele atat de bine,in cat simti ca esti in "pielea lui"..(am zis la final: "wow..ce i-a zis-o Paunescu !"
Mi-a placut foarte mult poezia si iti multumesc pentru postare.
Te mai astept cu astfel de minuni poetice..
Cu drag,
danab
miercuri, 29 ianuarie 2020