S-au anunţat ninsori fenomenale
Şi eu le-aştept, nebun şi indecent,
De parcă-n ele aş găsi o cale
Şi o salvare prin eveniment.
Asemeni unui condamnat la moarte,
Ce află că-ntr-un virus fără leac,
Pieirea tuturor nu e departe,
Aştept o-nzăpezire de un veac.
Să ningă, să se-acopere oceanul,
Să ningă mai înalt de Everest,
Incendiar, bolnav şi cu toptanul,
Pe ce ador, ca şi pe ce detest.
Să ningă urlet de ninsori infirme
Şi spaimă peste focul din camin,
Să urce hornuri şi să cadă firme,
Halucinant să ningă din senin.
Să ningă să ne pună-n paranteze,
Cât suntem de urâţi sau de frumoşi
Şi vechi gheţari să se ilumineze,
Să ningă peste lideri şi leproşi.
Să ningă până va pica văzduhul
În scurtul cer rămas deasupra lui
Şi până vinovaţii-şi vor da duhul,
În cerul unde loc de duhuri nu-i.
Să ningă, până cade cerbu-n coarne,
Plângând cerboiaca lui fără noroc
Şi până vin plugarii să răstoarne,
Asupra lumii, brazda lor de foc.
S-au anunţat ninsori din altă lume,
Din nori necontrolaţi deloc de vami,
Ninsori-pedeapsă şi ninsori postume
De cine-ai să te rogi: o casă fă-mi?
Să ningă pentru moarte şi-nviere,
Bucăţi de scară într-un defileu,
Să ningă până ce tot răul piere,
Prin fulgi s-avem acces la Dumnezeu.
Să ningă şi pe veci să ne despartă,
Să poată înceta absurdul joc,
Cu Rege şi Regină Neagră moartă,
Noi, care nu ne-am meritat deloc.
Să ningă, tot noroiul să se spele,
Să-ngroape patimi, amintiri şi paşi,
În noi să ningă până la prăsele,
Să ningă tandru şi sinucigas.
Să ningă până-ncepe să răsune
Pian savant de ţurţuri, la fereşti,
Şi-n cea din urmă glaciaţiune,
Să ne cedăm corvoadelor cereşti.
Să ningă cu secundele şi anii,
Să terminăm acest parcurs murdar,
Să fie timp de două spovedanii
Şi-apoi tăcere fără de hotar.
S-au anunţat ninsori catastrofale
Şi eu, care prin mila mea rezist,
Mă rog să vă cuprindă-aceeaşi jale
Pe toţi, să ştiţi ce-nseamnă să fii trist.
Totalul s-a facut, acum, în ceruri,
Şi ninge într-un fel păgân şi sfânt,
Total de viscol, de zăpezi şi geruri,
De când există viaţă pe pământ.
Din larg de cer şi până-n ochii mumii,
Să ningă biciuit, să ningă val,
Să ningă consfinţind sfârşitul lumii
Şi tragicul zăpezilor total.
Să ningă pentru cea din urma oară,
Să ningă tot ce-a mai rămas de nins
Şi eu, iubindu-ţi amintirea rară,
Să dau un urlet sângeros de fiară,
Să muşc ninsoarea şi să cad învins.
Adrian Păunescu
(„Liber să sufăr”, 2003)
vezi mai multe poezii de: Adrian Păunescu
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.