Peste un ceas răsare Luna
Şi-n lungul drumului cel mare
Către oraş, pe drum de piatră
Vin, vin,
Vin carele din depărtare.
Şi iată Luna, sună muzici,
E brumă de-ntomnare
Şi scârţâind, ţesute-n alb de lună
Vin, vin,
Vin carele din depărtare.
Toţi cei ce-şi dau spre Lună faţa
În somn sunt prinşi de-nfrigurare
Când de departe vin zorite,
Vin, vin,
Vin carele din depărtare.
Către oraş, să ia, să deie,
Scârţâitoare, scrâşnitoare,
Roţi şubrede-nvârtind cu ţipăt,
Vin, vin,
Vin carele din departare.
Scapără Luna, urcă zorii
Şi-n zori mulţimi de felinare
Pălesc în lung de străzi când, iată,
Vin, vin,
Vin carele din departare.
Şi în oraş cu trupuri frânte
Sărmani trăind treziri amare
Îi vor pe cei ce vin şi-aşteaptă:
Vin, vin,
Vin carele din depărtare.
Apune Luna ostenită
Şi suie purpuriul Soare,
Râzând, minune rotitoare:
Vin, vin,
Vin carele din depărtare.
vezi mai multe poezii de: Ady Endre
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.