Traducere de Csata Ernő
În mână c-un ciur uriaș
Stă Timpul și cerne întruna,
Lumi aruncă și le cerne
Vesel și fără a tremura,
Trist e numai, care pică.
Și cel ce pică, a meritat,
Pe pleve Timpul nu le plânge.
Vițe sterpe, lumi răcite,
Dor ingrat de vieți frânte,
Slabi, de ei nu-i pasă.
Grăind ca noii profeți:
Nu ca cei ce trecutul neg,
Dar nu-s boabe de Viitor,
Mereu cele ce-s căzute:
Lumi, popoare, derive.
Ofilite și micșorate,
(Așa profețiile ce spun)
Domnul, Timpul vor fi veșnici,
Neamuri lâncede se duc
Și cu ei purii, ca Lot.
Oh, sterpii și lacomii
Și eu am acelaș reproș,
Vom cădea jos, foarte just
Din ciurul grosier enorm,
Fără să înveselim Timpul.
vezi mai multe poezii de: Ady Endre
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.