(Traducere de Csata Ernő)
Nu ne călcați prea tare,
Nu ne zrobiți prea tare,
Biata inimă sângerândă,
Gata, iată, de galopare.
E neam funest, cel maghiar.
Trăind în revoluții, a primit
Războiul, Groaza, ca Leac,
De la ticăloșii blestemați.
Vuiesc surd cazărmile,
Oh, câte mementouri cu sânge,
Oh, cripte infernale, îndoliate,
În față catafalc, catafalc.
Am fost nebunii globului,
Maghiari sărmani, uzați.
Ș-acum veniți, triumfătorilor:
Salutare învingătorului.
vezi mai multe poezii de: Ady Endre