(Traducere de Csata Ernő)
Sunt fiul lui Góg și Magóg,
În zadar bat la ziduri, porți
Și totuși v-aș întreba:
E voie să plângi sub Carpați?
Prin vestitul Verecke venind,
În urechi, cânt ungar din moși,
Pot să năvălesc prin Dévény
Cu versurile timpurilor noi?
În urechi, turnați-mi plumb topit,
Noul cântăreț Vazul să devin,
Să nu aud versurile noi,
Striviți-mă grosolan și perfid.
Totuși, jelind, în chin, neașteptând,
Versul nou se va înaripa,
Mult blestemat, chiar de Pusztaszer,
E glorios, nou și maghiar.
vezi mai multe poezii de: Ady Endre
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.