(Traducere de Csata Ernő)
Ignorând, tot ce dă pământul,
A zbiera: jos cu arbitrul,
Jos Moartea, jos sărutul,
A nu lupta cu luptătorul,
Gata cu fapte, jos cuvântul,
Dar a contesta adevărul,
Răgând laude ca șmecherul,
Dacă Viața tot ne ține,
Frumos ar fi, așa să fie.
Dar, așa mă voi menține,
O semi-vie nesfârșire
Și tombă contradictorie.
Mulți vor plânge după mine
Și bocesc a mea jelire.
Amurgind-n a mea zorire
Și lași, adevăririle
Vor simți-n piețe aprige,
Unde s-au pus din neștire:
Mulți vor plânge după mine.
Doar, atunci am scăpare.
vezi mai multe poezii de: Ady Endre