Pe-al altor zile țărm când trece gândul meu,
Ca-n zori, te re-ntâlnesc în cețurile minții,
Și plans eu dulce plâng al primului iudeu
Ajuns la glia zărilor făgăduinții.
Ci nu icoanele copilăriei mă-npresoară,
Nici reverii ce dulce și amar se tulburară
Prin tine-n vremi când am iubit întâia oară,
Eu răscolit să fiu de vijelii și pară.
Pe când strânsori de mâini, privind învăpăiate,
Uitate-anume-n râs, ivite în suspine,
Rupeau șirag de vorbe făr' de-nsemnătate,
Cu înțelesuri doar în mine și în tine.
1844
Traducere Emil Burlacu
vezi mai multe poezii de: Afanasii Fet