Giulgiu de gheață
S-a întins
Peste câmpuri albe.
Alba iarnă
A pornit
Să scuture salbe.
Din cămin,
Limbi mari de foc
Mii de umbre fac,
Stau, visez
Să tot gîndesc?
Toate îmi displac.
Singură, în jurul meu
E atâta gol!
Amintiri și vechi
Dureri
Se perindă-n
Stol.
Și, sub focul
Din cămin,
Lacrimi ușurele îmi deșiră
Din trecut
Șir de zile grele.
vezi mai multe poezii de: Agatha Bacovia