Motto: "Hop, una, și-alte două, și-alte trei, să-i dăm bătăi, hăi, hăăăii!"
Miroase a tămâie tomnatică din vie,
Plutindă-aghesmuire pe chiuit de vânt,
Când ploaia se ascunde, fertilă, în pământ,
Iar soarele-și ascute săgeata aurie.
S-a scufundat recolta în marile panere.
Așteaptă gâlgâitul în cupele de lut,
Cum cântul hărniciei cu slavă a umplut
Divinul care-oferă, țăranul care cere.
Podgorii ruginite se-nfoaie, se desfoaie...
Ah, cât de lent e timpul prin frunze care fug
Și prevestesc minunea: vor curge din belșug
Licorile mustoase prin vrane de butoaie!
Stăpâne peste toamnă sunt gingașe fecioare
Cu sângele, o lavă clocotitoare-n trup.
Sub horele desculțe, ciorchinii moi erup,
Ca slobode cișmele țâșnite din picioare.
Setoasă fericire! De-a pururi voluptate
În inimi de octombrii, pe unde curg sublim
Și vinurile-albastre, și fum de țintirim.
Ah, cât de lent e timpul când dă eternitate!
vezi mai multe poezii de: Manuela Munteanu
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.