– crezi că e cazul s-aprindem calul?
– de vreme ce în seara asta ne-am oplpșit într-o vertebră beată – vrei oare să sacrifici orizontul?
– să trăiască atât cât ne vor fi fidele fructele mangherului – nici muntele nu este fericit
– din pricina cuvintelor care ronțăie și nu mai vor să ronțăie pe urmă – ai să-mi juri tu pe corbi că tu ești eu?
– incertitudinea e o mimoză albastră – răspunsul tău este din nou un șarpe
– mă-ntreb dacă-n această vale nu-s oare umbrele mulatre?
– să fim ascultătoare lacuri
– revin-o, se va coace o marmură ia seama.
Traducere Virgil Teodorescu
vezi mai multe poezii de: Alain Bosquet
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.