Astfel continuă, deci, marea farsă,
s-a rușinat sfârșitul tău de tine,
biet om, care-ai dori să scapi
de existența ta ca de-un pachet
cu carne veche, peste pod zvârlit
în larg de o corabie în flăcări.
A fi, sau a nu fi abia:
n-ai izbutit încă s-alegi
adevăratul tău destin
și umbli să găsești o armă
care să-ți curme suferința,
deși știi foarte bine câte nenorociri te mai așteaptă,
urâtul, îndoiala, ba
chiar și un pic de veșnicie.
Traducere Virgil Teodorescu
vezi mai multe poezii de: Alain Bosquet