Ei, vezi, mă rog, ce nătărău!
Tot înapoi se dă.
Aşa un rac pe fiul său
Odată ocără.
O, bunul meu părinte!
Răspunse racul fiu
Cum mergi tu înainte?
Mă iartă că nu ştiu.
Şi dar, te rog, mă-nvaţă;
Dă-mi pildă drept povaţă,
Şi-apoi, eu după tine
Voi merge foarte bine.
E grea pretenţia fără exemple bune,
Să fie cineva desăvârşit în lume.
vezi mai multe poezii de: Alecu Donici
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.